ChangeA trecut aproape o saptamana de cand nu am mai scris vre-un articol pe site.

Ai in intelegi in randurile de mai jos care e cauza si cum incerc sa ma adaptez noilor schimbari din viata mea personala.

Pe 20 August mi-am schimbat jobul.

Am fost foarte incantata si bucuroasa ca am aplicat, m-au chemat la interviu, m-au intrebat, am raspuns, am glumit si am zambit si a doua zi mi-au si zis ca ma accepta pe pozitie.

Totul a mers struna si am fost foarte incantata de oportunitate. E o pozitie in care am ocazia sa imi aprofundez cunostintele in online marketing (noul domeniu pe care am inceput sa il descopar de cateva luni incoace), sa lucrez alaturi de o echipa tanara, sa imi exersez engleza…si sa castig mai multi bani decat la jobul anterior‚Ķ. Ce mai, definitia unui job de vis!

Toata emotionata si frumos aranjata (cum prima impresie conteaza) la ora 9:00 m-am prezentat la birou (care e la 10 minute de mers pe jos de unde locuiesc eu- perfect!).

Hei, am creeat un ghid cu exercitii pentru ridicarea fesierilor!

DESCARCA GRATUIT:

Ridica-ti Fundul - Ghid de Exercitii pentru
Fese Bombate si Ferme

Unde te antrenezi mai des si iti trimit ghidul prin email:

O mica introducere, o scurta sedinta de prezentare a companiei, un pranz acasa, cateva vizualizari de rapoarte si gata era prima zi.

Am 7 colegi de departament dintre care unul e managerul MARE, 3 manageri mai mici si, noi, alti 4 pe urmatoarea pozitie. Cu totii sunt suuper tineri si cred ca media de varsta e undeva la 28 de ani, ceea ce e misto. Sincer cred ca managerul meu e chiar mai tanar ca mine ūüėČ

Mi s-a explicat pe scurt cam care e procesul si ce sisteme se folosesc, care va fi rolul meu si ce anume voi face, mi-au aratat si m-au instruit despre task-urile mele si lucrurile au inceput sa mearga pe rol.

¬†A treia zi faceam deja rapoartele zilnice de una singura, nu aveam nici o greseala la actualizarea de date, ma descurcasem excelent cu taskurile realizate, ma implicam in discutiile despre probleme, puneam intrebari de rapoarte…chiar am fost si laudatade implicarea mea.

Ceea ce am observat din prima zi a fost faptul ca volumul de munca e foarte mare. Sunt multe raportari, optimizari, date de introdus, grafice de urmarit, bugete de respectat, targhete de realizat si o sumedenie de alte treburi si trebusoare de indeplinit cu un personal muult prea mic sa ii faca fata intr-un ritm decent.

Dupa primele trei zile eram varza. Demotivata, obosita si frustrata din nenumarate privinte.

In primul rand programul. Daca inainte eram gata cu munca pe la 3, cel mult 4 dupamasa, si aveam suficient timp sa fac cumparaturi, sa gatesc, sa ma antrenez, sa ma documentez si sa scriu lejer articole saptamanale pe Femeia Fit, acum era clar, eram la program normal -de office man:)-  de la 9 la 18:00.

Apoi, munca de la birou nu fusese cine stie ce interesanta. Facusem cam aceleasi chestii monotone in fiecare zi, care nu imi solicitau creativitatea sau imaginatia, ci doar o deosebita atentie la introducerea, tastare rapida si corecta a noilor informatii….sincer dupa 3 zile deja ma plictisisem.

In al treilea rand dialogul si comunicarea cu colegii de departament nu trecuse mai departe de: Fa, te rog, raportul zilnic…Ti-am trimis un email…Aici trebuie modificat…sau alte aspecte plictisitoare si la obiect legate de job….nici unul nu ma intrebase ce am facut anterior, de unde vin, ce parfum folosesc, unde iau pranzul sau orice alta intrebare pentru a socializa sau a ma descoperi pe mine ca persoana ….

Si nu in ultimul rand frustrarea mea interna, draci pe care ii aveam ca trecusera deja zile bune si eu nu scrisesem nimic pe site. Ma enervam doar la gandul ca, pe langa faptul ca la birou nu e cine stie ce stralucit, nu gaseam energie, insipratie si timp sa fac ceva ce ma bucura si ma face implinita…… si anume sa va scriu voua, cititoarele mele.

Pur si simplu nu am gasit timp. Nu am avut energie sa ma pun sa fiu creativa si sa va scriu ceva. Eram atat de obosita si epuizata de volumul de munca. De faptul ca ajunsesem sa gatesc si la 11:37 noaptea si ca fugeam de la birou sa ajung macar la sala, nici vorba de scurte antrenamente acasa….

In seara de joi eram pe cale sa clachez. Acumulasem mult prea multaoboseala fizica. Peste 10 ore cu ochii lipiti de calculator zilnic, sesiuni normale de sala, gatit cu noaptea in cap, culcat tarziu-trezit devreme…si multe altele…

Cel mai tare eram obosita mental. Ma stresam in continuu ca nu reusisem sa scriu pe site, ca nu reusisem sa ma antrenez acasa…. ca in loc sa scriu un articol trebuia sa fac de mancare… ca in loc sa stau sa citesc ceva, trebuia sa spal gramada de vase din ghiuveta….ca la birou faceam aceleasi chestii booring, ca nu invatasem nimic nou, ca ceilalti din departament nu incercasera sa ma cunoasa….. ma enervam ca nu puteam sa le las pe toate de-oparte, sa le sterg din minte si sa ma bucur de 10 minute linistite alaturi de iubitul meu…eram tensionata si demotivata ca lucrurile se schimbasera …si nu in directia in care eu imi doream si ma asteptam.

Imi veneau tot felul de ganduri in cap: ca nu am sa mai am timp sa scriu la site, ca am sa imi pierd cititorii, ca nu am sa pot sa imi pun in practica proiectele noi, ca nu am sa pot sa fiu constanta in antrenamente…bla..bla..bla…bla…bla

Ceea ce m-a salvat si ma readus cu picioarele pe pamant a fost un scurt moment de claritate, in care parca cineva m-ar fi zgandarat putin si mi-ar fi zis: Revino-ti, ai facut tu lucruri mult mai stresante. Asta e un fleac.

In acel moment mi-am dat seama ca nu neaparat ma impotriveam schimbarii, insa o abordam in mod gresit.

Pot sa zic ca am trecut prin ceva asemanator cu atunci cand incerc un nou exercitiu la sala si ca am avut aceleasi trairi, insa la proportii muuuult mai mari.

Sa iti explic. Sunt anumite perioade in care introduc cate un exercitiu nou in antrenamentul meu de sala. O alta variatie de la un exercitiu vechi sau pur si simplu un exercitiu pe care nu l-am mai incercat anterior.

Sunt entuziasmata sa schimb si sa diversific programul, si stiu ca e nevoie de cate o modificare periodica pentru ca sa progresez, sa stimulez corpul sa nu intre in rutina si sa nu ma plictisesc.

Cu toate astea mi s-a intampla destul de des sa ma enervez si sa ma stresez ca nu reusesc sa fac exercitiul corect din prima sesiune. Ca nu il inteleg, ca nu ma prind de miscare, ca nu simt muschii care trebuie, ca nu am rabdare sa il execut de mai multe ori….

Prima incercare e de cele mai multe ori un esec. Plec de la sala cu draci, ca pe langa faptul ca nu reusesc sa ma prind de exercitiu, antrenamentul in general nu imi este eficient ‚Ķ.ca nu dadusem tot ce puteam, ca nu ma antrenasem cu spor, ca fusesem slaba si ma lasasem prada gandurilor negative (‚ÄěNu sunt in stare sa fac un exercitiu‚Äú,‚ÄúCum se poate sa nu imi iasa.‚Äú,‚ÄúNici macar nu am transpirat‚Äú). Ganduri negative care ma impiedicau sa ma concentrez pe planul meu de antrenament si pe obiectivele mele .

Insa mergeam si urmatoarea sesiune si din nou incercam exercitiu. De data asta mult mai concentrata, mai degajata. Incercam o alta obordare, sa il adaptez pe stilul meu, sa ii prind forma corecta chiar si pe parti, sa il fac progresiv, cu greutati mici, sa imi tin corpul in pozitia corecta, sa imi controlez miscarea si sa ma gandesc doar la faptul ca o sa imi iasa, ca sunt in stare sa ma coordonez sa il execut, ca pot sa il fac…..si tot asa…

Pana la urma cu aceasta abordare pe parti, cu segmentarea in diferite componente reuseam sa fac exercitiul, iar la a treia sesiune putin mai bine….a patra si mai bine….si in cele din urma acel exercitiu nou era parte integrata din antrenamentul meu si il executam fara nici un stres ca si cum il faceam de-o viata.

Cand am realizat ca simteam aceleasi stresuri ca la un nou exercitiu, mi-am dat seama ca daca continui in felul asta, daca continui sa imi fac mustrari de constiinta, daca continui sa ma stresez si sa imi cresc frustrarile interioare, daca continui sa fac lucrurile in sila(precum spalatul vaselor) sau  daca continui sa nu ma deconectez si sa ma relaxez singura directie pe care o voi urma va fi tot mai jos si mai jos si singura care va avea de suferit voi fi eu.

Asa ca am decis sa schimb abordarea. Am decis sa privesc lucrurile dintr-o alta lumina. Am decis sa imi adaptez si sa schimb anumite aspecte ale vietii mele de pana acum, la noile obiceiuri zilnice.

Ce inseamna asta?!

Un lucru e categoric, de fapt cateva :):

Nu vreau sa renunt la antrenament!

Ma simt atat de bine si de implinita dupa fiecare antrenament incat sa renunt la el ar fii ca si cum mi-as sterge identitatea….plus ca nu as mai fi femeia fit:)

Asta inseamna ca in loc sa ma antrenez 6 zile pe saptamana cum faceam inainte, voi alege sa ma antrenez puternic 3 zile la sala si cel putin 1 sesiune acasa ( tinta mea e chiar doua sesiuni acasa, sesiuni scurte asa cum ai gasit in antrenamente).

Nu vreau sa renunt sa public pe site!

Pentru mine publicatul articolelor aici pe site nu inseamna doar a va comunica niste informatii pe care le stiu, le descopra sau le exeprimentez eu.

Pentru mine scrisul saptamanal al blog posturilor inseamna modul meu de a dialoga cu tine, de a te sprijini sa iti atingi obiectivele de fitness si silueta, sa scazi in kilograme si sa te simti bine in propria piele. Eu tintesc sa te sustin sa iti depasesti provocarile, sa te inspir sa te ridica-ti de pe canapea si sa te folosesti de abonamentul pe care il platesti deja la sala, sa te incurajez sa mananci sanatos si sa eviti sa infuleci prostii, sa fiu aici pentru tine, sa te sfatuiesc si sa iti raspund la nelamuririle pe care le ai legate de antrenament si alimentatie (iar daca nu stiu raspunsurile sa ma pun sa citesc)…sunt aici sa iti reamintesc ca tot ce ai tu nevoie e chiar inauntrul tau si ca trebuie doar sa fi curajoasa si sa te exprimi.

Si tocmai pentru ca nu vreau sa renunt sa scriu aici pe FEMEIA FIT am sa aleg sa scriu articolele in timpul meu ‚Äěliber‚Äú- care nu stiu cand exact va fi ūüôā

In weekend, cand altii vor merge la film, la cafenele sau la o plimbare in oras, eu aleg sa scriu cate un articol pentru site. Chiar daca voi simti ca vreau sa arunc laptopul din fata, am sa ma focusez pe beneficiile pe care le voi avea, pe ceea ce voi castiga de pe urma publicarii de articole si nu asupra leneveli ratate….scopul meu e sa reusesc sa scriu cel putin 2 articole pe saptamana ca si pana acum.

Am sa continui sa citesc, sa ma documentez si sa descopar alte noi infomatii chiar in timpul serviciului si am sa folosesc zilnic cateva pauze(sau in timpul muncii plictisitoare) doar pentru asta, astfel incat in momentul in care incep sa scriu sa fiu pregatita si inarmata cu tot ce am nevoie.

Un alt lucru pe care vreau sa il realizez e ca vreau sa invat cat mai multe de la noul job si daca oameni nu vin inspre mine am sa merg eu inspre ei. Pentru asta am sa incerc sa nu il mai vad ca un lucru negativ de care am parte, ci ca o oportunitate extraordinara de a creste, de a invata, de a socializa, de a progresa in domeniul acesta dinamic al online marketingului. Plus ca intre timp lucrurile s-au imbunatatit la capitolul socializare cu colegii ūüôā

Sunt multe schimbari si multe challenge-uri personale, insa sunt sigura ca daca le fac fata treptat si nu ma las coplesita am sa gasesc echilibrul pe care il caut. Am sa reusesc sa fiu degajata, sa fiu implicata, sa fac lucrurile cu placere si in nici un caz sa nu renunt la activitatiile care ma bucura . Depinde doar de mine, de vointa mea, de perspectiva si puterea mea interioara si step by step I know I will get there.

De pilda acum e ora 11:22 si eu: scriu articolul, amestec in mancare si dupa ce termin ma asteapta o ghiuveta plina de vase‚Ķ.dar sunt happy, happy ca iti scriu ūüôā

Pana data viitoare Fii Frumoasa, Fii Puternica Fii Femeia Fit!