Trecerea de la aerobic la antrenamentul cu greutati

Am inceput sa ma antrenez in sala de forta, sa trag de fiare, sa imping si sa ridic greutati acum 3 ani jumate.

Ma saturasem de aerobic si nu mai gaseam motivatia necesara sa topai si sa transpir la clase. Imi placea stilul de predare si energia cu care antrenoarea tragea de noi sa facem cat mai multe repetari, sa dam kick cat mai sus sau sa bagam cat mai multe abdomene, insa nu mai era suficient. Pe cat de comfortabila eram sa ma antrenez in grup, sa nu imi pun mintea la contributie, ci doar sa imit pe cineva din fata mea, pe atat eram de frustrata si nemultumita de rezultatele mele.

Nu ma intelege gresit, eram subtirica, maruntica, purtam toale XS si cantarul arata cifra magica la care visam, insa schimbari vedeam din ce in ce mai rar si cu efort tot mai mult.

Daca la inceput rezultatele au fost vizibile rapid, dupa ceva timp ajunsesem sa stau si la ora de Tae-bo si la cele 30 de minute de Booty Blast, doar-doar epuizarea si efortul meu din cele 90 de minute de topait, alergat si asudat, ma vor lasa sa savurez linistita felia de pepene rosu ce ma astepta acasa in frigider.

Pot spune ca eram cu adevarat skinny, insa the wrong kind of skinny. Cel putin de 3 ori pe saptamana bagam la greu aerobic, step-up, body pump, booty si tae-bo, insa, daca mancam putin mai mult sau imi faceam de cap cu o prajiturica, se vedeau instant pe mine. Nu cumva sa mananc o portie de spaghete carbonara sau o felie intreaga de tort la ziua cuiva, ca a doua zi le vedeam direct pe burta, pe coapse sau solduri. Ma umpleam de draci cand vedeam ca topai din greu si imi dau duhul la clase, dar inghetata cu fetele la terasa ma facea grasa. Si nu era vorba numai de deserturi delicioase, placinta calda cu branza sau ciocolata cu alune de padure, pana si felia de paine cu unt si cu gem langa cana de lapte caldut, ajunsesera sa fie un ospat pe care il savuram cu frica, nu cumva sa se depuna. Ma abtineam de la bunatati si ziceam NU la orice deliciu in speranta ca poate-poate asa reusesc sa imi  mentin talia slabuta, picioarele subtiri si fundul mic, obtinut cu chiu cu vai dupa ore intregi de aerobic. Insa aveam “ghinionul”  (ce pot sa spun, poftesc si eu) ca la un moment dat sa tanjesc dupa acel sandwich cu sunca si ou, iar la cateva ore distanta sa regret din toata inima ca am cedat si l-am mancat. Pur si simplu a doua zi corpul meu era mai umflat, mai pufos si trebuia sa sug burta pentru a incapea in blugi. Imi dadeam silinta sa mananc bine, sa respect mesele si sa ma abtin de la ciugulit prostii, insa de indata ce mancam ceva ce nu era tocmai conform plan, a doua zi eram cat un balon.

Si iara mergeam la clase ….Si iara bagam aerobic…. Si iara trageam tare de mine sa ard calorii si sa transpir, doar-doar dau mai repede jos si arat din nou bine…..

Credeam cu tarie in aerobic, imi placea antrenamentul in grup si eram constiincioasa cu mersul la clase. Eram in primul rand la ore si imi dadeam silinta sa fiu in ritm cu profa. Mereu eram rosie ca racul, uda la sutien si chiloti, si atat de obosita ca imi venea sa adorm direct pe saltea.

Dar ceva imi era neclar, ceva mi se parea mie ciudat. Nu intelegeam de ce oricat de tare trageam eu la clase, indiferent de cat de rosie si transpirata eram, tot nu imi permiteam sa mananc o salata de fructe fara sa ma umflu cat casa. Eram ferm convinsa ca asa e normal. Si ca daca pacatul meu era un bol de orez cu lapte, atunci canonul meu erau alte zeci si zeci de ore de aerobic.

Frustrata de acest rollercoaster pe care ma aflam, satula de orele de aerobic care nu ma mentineau slaba si  la indemnul unui prieten drag, m-am apucat de sala.

Pana atunci, mai vazusem sala de forta doar in drumul meu spre clasa de aerobic, dar niciodata nu facusem un antrenament acolo. De fiecare data cand intram sa iau niste gantere sau vreo saltea, ma speriau strambaturile si ranjetele acelor barbati imensi care ridicau greutati colosale. Credeam cu tarie ca noi femeile suntem firave si fine si locul nostru nu este in sala de greutati.

Pe vremea aceea frica mea cea mai mare era ca, daca ma antrenez cu greutati, am sa cresc mare, am sa ma deformez, am sa imi pierd liniile feminine si am sa arat ca un barbat din acela imens care trage de fiare. Ce sa fac?! Singurele emisiuni ce le vazusem la televizor, legate de fitness la femei, erau concursurile de culturism unde femeile sunt pline de muschi, cu umeri cat casa, fata cu trasaturi barbatesti, brate imense, picioare de cal, nu de gazela si piept atat de masiv ca abea mai poti observa forma sanilor feminini.

Pe langa asta, nici nu ma credeam in stare sa ma antrenez de una singura. Sa ma antrenez eu pe mine?! Fara sa am pe cineva in fata pe care sa-l imit si sa urmez ca si un catelus ascultator…No way!  Sustineam cu tarie ca: Eu, fara instructoare in fata, nu am motivatie sa ma antrenez nici 20 de minute. Imi pierd concentrarea. Ma plictisesc.Trebuie ca cineva sa traga de mine! Nu sunt in stare. Eu nu pot!

Insa chinurile aerobicului si lipsa rezultatelor erau prea mari ca sa nu fiu macar curioasa sa imi schimb abordarea. Pana la urma ce se putea intampla:  “Fitness-ul e tot un sport. Adica miscare. Adica calorii arse. Adica kilograme in minus….iar daca am sa vad ca cresc prea mare ma opresc.”

Genuflexiunile - iti sculpteaza intregul corp

Tin minte si acum cat de timid am pasit in sala de forta. Nu cumva sa dau ochii cu privirea unui barbat fioros ce tragea de fiare. Nu cumva sa incurc pe altcineva sau sa fiu zogonita catre clasa de aerobic.

Daca la inceput, eram timorata, neincrezatoare si nu stiam ce inseamna aia o indreptare sau nu reuseam o genuflexiune cu bara, dupa cateva luni de antrenament, ridicam, impigeam si trageam zeci de kilograme.

Nu a fost usor si daca initial am tremurat toata ridicand o greutate, ma impiedecam printre gantere si nu stiam cum sa le tin in mana, ulterior am ajuns sa imi coordonez si controlez miscarile in asa fel incat fiecare repetare sa fie cu forma corecta, sa nu imi pierd concentrarea sau sa ma accidentez.

Si, treptat-treptat, cu multa, muuuulta repetitie si munca am ajuns sa deprind miscarile si sa invat exercitiile. Sa inteleg ce inseamna aia spatele drept, genunchii la 90 de grade sau hiperextensia gatului. Am descoperit pe propria piele si am analizat pe mine de ce nu pot sa imi incordez fundul sau care e ritmul de progres la genuflexiuni. Si am invatat din fiecare greseala, care e strategia care imi da cele mai bune rezultate si cum pot face un antrenament eficient in mai putin de jumate de ora.

In sala de forta ma simt in largul meu. Nu imi pasa de ceilalti de la aparate si, chiar daca am inima cat puricele, tot ii cer tipului cu brat cat un bidon sa imi dea gantera de 14. Sunt in elementul meu, si faptul ca reusesc deja sa misc greutati mari nu numai ca imi da forta si putere, insa ma umple de curaj si nerabdare sa vad de ce sunt in stare la urmatorul antrenament.

Antrenamentul cu greutati te face FIT & STRONG

Am ajuns sa fac exercitii cu greutati, la care nu visam vreodata. Fac concurs cu baietii din sala care pune mana primul pe gantere si sunt singura femeie din sala care se antreneaza cu discurile de 20kg.

Ma simt extraordinar. Am energie, radiez de vitalitate si chiar daca injur de toti draci la impins de la piept cu 30kg, la finalul antrenamentului abea astept sa merg la terasa cu fetele sau sa la concertul simfonic din oras. Chiar daca muncesc din greu la sesiunea de forta si imping cu toata puterea la ultima repetare, nu ma simt deloc epuizata sau lipsita de vlaga, precum la aerobic.

Mi se pare extraordinar cum fiarele si greutatile cu care ma antrenez, au darul sa ma faca mai puternica, mai constienta de forta mea fizica, mai stapana pe mine si increzatoarea in capacitatile mele.

E un sentiment deosebit, unic pot spune, sa reusesti primele flotari. Sa iti impingi corpul de la podea doar cu forta mainilor tale si taria ta interioara. Doar cu puterea muschilor tai si forta mintii tale, fara sa ai nevoie de instructor care sa iti arate sau sa te impinga de la spate. Te simti extraordinar. Implinita. Mandra sa vezi ca ai reusit pe cont propriu. Te simti o adevarata luptatoare, in stare sa mute muntii din loc si sa darame orice problema din cale.

Intre timp am umplut cateva jurnale de antrenament, am atins cateva recorduri personale si, daca ar fii sa calculez, as putea spune ca am miscat din loc zeci si zeci de tone de fiare.

Fiecare antrenament si fiecare sesiune de sala e o provocare. O provocare in care, entuziasmata, plina de ambitie si forta trag de greutatile alea, ies zona mea de confort si vad de ce sunt in stare. Imi depasesc limitele. Imi cuceresc frica. Devin puternica. Cresc. Ma dezvolt. Ma perfectionez si, cu propria munca si putere ma lupt sa ajung la o versiune mai buna a MEA.

Sunt intr-o expeditie, iar in drumul meu descopar mereu cate ceva nou, un exercitiu diferit, un muschii ascuns, un antrenament de forta mai deosebit, o combinatie de exercitii mai eficiente care, folosite inteligent si consecvent, ma ajuta sa imi imbunatateasc performanta in sala, sa am un corp definit, sexy si sanatos.

Stiu ca sunt un proiect in derulare. Stiu ca mai am mult de lucru si multe de invatat. Insa, totodata, stiu ca eu sunt singura responsabila de sanatatea corpului meu si de progresul in fitness! Sunt doar eu cu mine. Doar perseverenta mea, munca si sudoarea mea sunt cele care imi aduc reusita in sala. Si singura care trebuie sa faca acea ultima si grea repetare, sunt eu si nimeni altcineva. Acest fapt imi propulseaza motivatia si imi intareste credinta sa urmez aceasta aventura. Sa ma antrenez cu greutati. Sa imping si sa trag de fiare. Si, poate, in calatoria mea sa inspir si sa sprijin si pe altcineva.

Inca ceva: de cand ridic, trag si imping greutati in sala de forta imi permit sa mananc, fara nici o grija, fara nici un stres sau trauma ca ma voi ingrasa, bolul cu orez cu lapte gatit de bunica. E extraordinar sa pot savura linistita tortul de ciocolata, iar a doua zi sa nu vad nici o diferenta asupra fizicului meu. E linistitor sa te poti bucura de mici bunatati interzise fara sa iti faci mustrari de constiinta sau sa te certi constant.

Privind inapoi iti pot spune ca aceasta schimbare a fost, si este, cea mai valoroasa decizie pe care am facut-o pentru mine, pentru a fii o femeie frumoasa, o femeie puternica, o femeie FIT si sanatoasa.

 Pana data viitoare te incurajez sa Fii Frumoasa, Fii Puternica, Fii Femeia Fit!

PS: Lasa un comentariu si scrie-mi daca ai incercat pana acum sa te antrenezi cu greutati si cum a fost …si, hai pe Facebook in comunitatea femeilor fit.